Târgul Internațional Gaudeamus – găzduit în fiecare toamnă în Pavilionul Central din Romexpo – este, fără-ndoială, unul dintre cele mai importante evenimente (dacă nu chiar cel mai important) pentru piața de carte din România. Lansări, discuții, ateliere, transmisii televizate, incidente – mereu de adună de toate pentru toți.
Suntem la a doua participare consecutivă la târgul din capitală, deci se poate spune că acumulăm experiență (de vechime încă nu poate fi vorba). Pentru noi, e un efort care se întinde pe o săptămână întreagă.
Tiparul deja consacrat e următorul: în seara care precede târgul, participăm la o mică lansare-discuție, cu cărțile recent publicate pe masă, la Institutul Teologic Penticostal. Nici la această vizită nu ne-am abătut de la „ritualul” consacrat. Fiind în anul aniversării Reformei protestante, evident că evenimentul de la ITP s-a axat pe acest subiect.

Conf. dr. Emanuel Conțac și lect. dr. Dragoș Ștefănică au ținut două prezentări pe subiect, iar pe urmă ne-am lăudat noi cărțile. Întâlnirea a fost moderată de către decanul instituției, lect. dr. Romulus Ganea. În sală se afla și prof. dr. Hans Klein, biblist și pastor luteran, care a punctat câteva lucruri interesante. Ca de obicei, ambianța e plăcută și atmosfera, relaxată.
A doua zi devreme, ne-am înfățișat la standul care avea să fie vreme de 5 zile interfața noastră cu publicul bucureștean ce s-a perindat prin târg. Am făcut constatarea – interesantă pentru noi – că vizitatorii vin în valuri, nu e un flux continuu și ritmic, ci sunt perioade complet „moarte” (uneori chiar ore), urmate de intervale foarte aglomerate, ca și când cumpărătorii s-ar înghesui să se intereseze simultan ce pot găsi pe rafturi (iar pe urmă… pace).

Masa și cazarea sunt mereu o aventură în București. Cu această ocazie, am descoperit un restaurant foarte interesant, amplasat în complexul studențesc „Regie”, care se cheamă La Măria și Ion (trebuie neapărat să citiți meniul, fiindcă e o combinație de umor și ingeniozitate). Pentru cât cunoaștem noi din ofertele capitalei, se mănâncă bine la preț decent.
Revenind la povestea târgului, trebuie spus că am avut aproape 250 de cumpărători și încă de vreo 2-3 ori pe atâția vizitatori care doar s-au oprit de curiozitate sau veneau să se informeze. Din punct de vedere al popularității, vedeta a fost iarăși Corabia fantastică a lui Noe – am și epuizat stocul pe care-l aveam, așa că ultimele două zile am fost lipsiți de „vedeta” noastră!

Numeric însă, cartea târgului a fost, pentru noi, Luther. Omul și reformatorul. Ceea ce e foarte bine. Top 5 este completat de Teologia Reformatorilor, O istorie ilustrată a Țării Sfinte, Amăgită de inima mea (noutate) și Prințesa și Curdie (proaspăt scoasă din tipar). În primele zece au mai intrat: Atlas istoric al Reformei, Reforma și întoarcerea la Evanghelie, Prințesa și goblinii, Noua enciclopedie a Bibliei și, evident, Corabia fantastică a lui Noe.
Continuă să se vândă lucrările de referință, cărțile pentru copii, colecția „Raftul clasic”. Am constatat însă că locuitorii capitalei (cei care au venit și la standul nostru, firește) au gusturi aparte în materie de lectură dacă e să-i comparăm cu orădenii sau clujenii.
Bucureștiul însă are o ofertă mai bogată de personalități celebre și, în general, de oameni cu sămânță de vorbă. Dintre vizitatorii mai cunoscuți, îi amintim pe d-na Ana Blandiana sau pe unul dintre fiii compozitorului Ioan Chișmorie, care ne-a spus că a făcut o casă memorială în cinstea tatălui domniei-sale.
O prezență constantă la standul nostru sunt bucureștenii plecați, de fapt, din Ardeal cu mulți ani în urmă. O doamnă din Țara Moților, un domn care a absolvit la Godju, cineva din Diosig, o doctorandă în chimie. Mai ales la cei în vârstă există cumva o nostalgie a locurilor de baștină. Indiferent că îi interesează sau nu oferta noastră de carte (de factură religioasă), cei mai mulți pur și simplu vor să stea de vorbă cu niște bihoreni.
Copiii alcătuiesc o categorie distinctă de public. Mereu curioși, mulți încă dornici să citească, neînregimentați ideologic, ei hrănesc speranța că, dacă ar fi încurajați să se formeze citind și aprofundând (nu fiind descurajați de părinți să citească sau nevoiți să fure referate ca să facă față chintalelor de „lecturi suplimentare” obligatorii), s-ar putea forma o generație de oameni care gândesc altfel, capabili să-și folosească intelingența și „mobilierul” intelectual în mod benefic.
Prestația angajaților de la Romexpo rămâne în continuare unul dintre minusurile acestui festival al cărții.
Pingback: Anul editorial 2017 | Editura Casa Cărţii
Pingback: Anul editorial 2017 pentru Editura Casa Cărții | Istorie Evanghelica